Boala Alzheimer – ce este, cum se tratează și ce presupune îngrijirea unui astfel de pacient

Alzheimer, cea mai cunoscută formă de demență, este o boală neurodegenerativă care are ca efect distrugerea celulelor nervoase. Este o afecțiune tipică persoanelor în vârstă, dar poate să apară și la 40-50 de ani. Nu se cunosc cauzele cu exactitate, iar tratamentul are ca efect doar ameliorarea simptomelor, nu și vindecarea.

În tratamentul bolii Alzheimer este esențială îngrijirea specială a persoanei în cauză, pentru că un pacient cu această afecțiune necesită atenție deosebită. Dacă în stadiul incipient al bolii se pot observa pierderi de memorie, în faza avansată a ei, pacientul nu mai are capacitatea de a se îngriji singur. În cele ce urmează, vă propunem un ghid despre ce înseamnă Alzheimer, care sunt simptomele, posibilele cauze și factori de risc, precum și care sunt metodele de diagnostic, tratament și prevenire.

Simptomele bolii Alzheimer

Modificările de la nivelul creierului care au loc în cazul acestei boli afectează: memoria, capacitatea de gândire, de a lua decizii independent, de a planifica și de a rezolva probleme curente. Totuși, există anumite abilități care pot rămâne intacte pentru mult timp, chiar dacă simptomele bolii se agravează. Este vorba despre citit, ascultarea și înțelegerea poveștilor, relatarea întâmplărilor (de cele mai multe ori din trecutul îndepărtat), capacitatea de a cânta, de a dansa, a  desena, de a practica diverse meșteșuguri, de a asculta conștient și asumat  muzică. Aceste abilități se păstrează mai mult timp, pentru că ele sunt controlate de o parte a creierului care este afectată mai târziu în evoluția bolii.

Simptomele bolii Alzheimer sunt diferite de la pacient la pacient și evoluează de la caz la caz , mai repede sau mai lent. Printre manifestările generale ale acestei afecțiuni se numără, însă, următoarele:

  • pacientul repetă aceleași afirmații sau întrebări;
  • uită conversațiile, întâlnirile sau evenimentele recente;
  • mută lucrurile pe care le folosește frecvent în locuri neobișnuite și nu își aduce aminte;
  • se rătăcește în locuri pe care le cunoaște;
  • uită numele membrilor familiei;
  • au dificultăți în a-și aminti cum se numesc obiectele din jur;
  • își pierd capacitatea de a-și exprima gândurile coerent într-o conversație;
  • au dificultăți de concentrare și de gândire, în special legate de concepte abstracte cum sunt numerele;
  • pacientul își pierde, treptat, capacitatea de a înțelege facturile pe care le primește;
  • apare incapacitatea de a mai organiza bugete sau de a face planuri financiare;
  • se observă scăderea, treptată, a capacității de a lua decizii și de a face analize logice legate de situații obișnuite – de exemplu, un pacient cu Alzheimer se poate îmbrăca în palton în plină vară;
  • se dezvoltă anumite reacții neobișnuite în situații de rutină – o persoană care are această afecțiune poate cu ușurință lăsa o cratiță cu mâncare pe foc până se arde, fără să își dea seama că ceva nu este în regulă;
  • apare dificultatea de a rezolva probleme curente care presupun mai multe etape cum este, de pildă, gătitul;
  • intervin schimbări de personalitate și de comportament: depresie, apatie, iritabilitate, agresivitate, orar de somn anormal, apariția nejustificată a unor suspiciuni legate de cei din jur.

Când trebuie să recurgem la un consult medical

După cum menționam mai sus, anumite simptome pot fi similare cu ale altor afecțiuni. Important este ca la primele semne care arată o deteriorare a memoriei sau a altor capacități cognitive, să ne adresăm medicului specialist pentru a face anumite teste.

De asemenea, este esențial să fim atenți la cei din jurul nostru, mai ales dacă sunt persoane in varsta și să observăm orice schimbări anormale de comportament sau de comunicare.

Este de reținut și faptul că Alzheimer este cel mai întâlnit tip de demență, termen care este utilizat ca să descrie manifestările care sunt specifice declinului mental.

Complicațiile bolii Alzheimer

Pe măsură ce boala evoluează spre stadiul final, schimbările de la nivelul creierului pot afecta funcții fizice ca înghițitul, păstrarea echilibrului, controlul nevoilor fiziologice. Toate acestea pot accentua vulnerabilitatea la alte probleme de sănătate cum ar fi:

  • pneumonia și alte infecții;
  • fracturile;
  • leziunile cauzate de căderi;
  • fragmente alimentare care pot ajunge în plămâni;
  • iritații ale pielii cauzate de statul prea mult în pat;
  • malnutriție;

Cauze si  factori de risc

Nu se cunosc cauzele exacte ale apariției bolii Alzheimer. Oamenii de știință, bazându-se pe numeroasele studii făcute până acum despre această afecțiune, consideră că există o combinație de factori genetici, de mediu, legați de stilul de viață care afectează creierul de-a lungul timpului.  În principiu, însă, ar fi vorba despre anumite proteine care se dezvoltă anormal, afectează funcțiile celulelor nervoase (în speță, neuronii) și eliberează substanțe toxice. Neuronii sunt deteriorați, pierd legăturile între ei și, într-un final , mor. Degenerarea celulelor nervoase are loc mai întâi în regiunea din creier care controlează memoria, pentru ca, mai apoi, pierderea lor să aibă loc și  alte zone din creier.

Posibilele cauze ale bolii Alzheimer

Sunt două posibile cauze asupra cărora se îndreaptă cercetările științifice de până acum și se referă la depuneri diferite de proteine în creier:

  • plăcile amiloide – beta-amiloidele sunt fragmente de proteine; aceste segmente se grupează și, se pare că, au un efect toxic asupra neuronilor și întrerup  comunicarea dintre ei; formațiunile inițiale de beta-amiloide se măresc, adunând și alte resturi celulare și se dezvoltă niște depozite numite „plăci amiloide”; cu cât aceste aglomerări de fragmente celulare devin mai mari și sunt din ce în ce mai prezente, cu atât neuronii se degradează și sunt distruși;
  • încurcăturile neurofibrilare tau – în mod normal, proteinele tau au un rol esențial în transportul nutrienților și ajută neuronii să funcționeze; în boala Alzheimer, ele își schimbă forma și se organizează de unele singure în structuri denumite „încurcături neurofibrilare tau”; acestea întrerup transportul nutrienților către neuroni și devin toxice.

Factorii de risc

Printre cei mai comuni factori de risc care sunt asociați cu boala Alzheimer se numără:

  • vârsta – de obicei, boala apare în cazul persoanelor de peste 65 de ani, dar se poate manifesta și mai devreme;
  • existența altor cazuri în familie și factorii genetici – riscurile sunt, de regulă, mai mari dacă o rudă de gradul I a avut sau are boala;
  • Sindromul Down – multe persoane care au Sindrom Down au dezvoltat Alzheimer; de asemenea, potrivit Mayo Clinic, în cazul acestor pacienți, boala tinde să apară cu 10-20 de ani mai devreme decât la restul populației;
  • traume craniene grave – este posibil ca persoanele care au suferit traume craniene grave în trecut să dezvolte boala;
  • odihna insuficientă – mai multe studii au arătat că lipsa somnului, dificultatea de a adormi sau de a dormi suficient, pot crește riscul de Alzheimer;
  • stilul de viață – lipsa exercițiilor fizice, obezitatea, fumatul, tensiunea arterială mare, nivelul crescut al colesterolului, controlul deficitar al diabetului de tip 2.

You may also like...

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: